Ce este gândirea abstractă și cum să o dezvolți

Trebuie să cunoști oameni care găsesc soluții neconvenționale și explodează de idei? Aceste trăsături sunt caracteristice persoanelor cu o gândire vizual-abstractă dezvoltată. Ajută la rezolvarea problemelor practice și creative. Experții spun că abilitățile cumulative învățate în copilărie pot oferi întotdeauna idei și soluții neconvenționale. Înțelegerea acestui tip de activitate de gândire și găsirea unor modalități de dezvoltare a abilităților va ajuta materialul nostru.

Care sunt caracteristicile?

Definiția lui abstractio (lat. „distragere”, „extracție”) surprinde esența conceptului și reprezintă o categorie filosofică distinctă. Este o activitate cognitivă umană de explorare a anumitor obiecte și a lumii prin raționamente generalizate bazate pe fapte concrete. Se bazează pe noțiuni abstracte, permițându-vă să trageți concluzii pe generalități. Stimulează interesul și autodezvoltarea, curiozitatea, viteza de gândire. Acest lucru permite ca diferite activități, paralele și concluzii să fie trase din cunoștințe și experiențe.

Capacitatea de a face abstracție de convenții și particularități implică

1. să se îndepărteze mental de detalii pentru a extrage caracteristicile și modelele principale

2. Capacitatea de a explica evenimentele în mod logic, folosind metafore și comparații;

3. Găsirea de relații între ele;

4. căutarea de noi idei/soluții.

Când vorbesc despre oamenii creativi, folosesc adesea expresia: „gândesc în categorii abstracte”. Aceasta se referă la o inteligență cognitivă ridicată, bazată pe concepte abstracte, judecată și deducție. La prezentarea materialului, persoana nu aderă la un sistem rațional de procesare a informației, bazându-se pe simboluri și imagini vizuale fără a descrie detalii. Datorită lipsei de concretețe, sensul celor spuse este înțeles mai exact în context.

Distingerea tipurilor de gândire

Abstracția ne ajută să facem abstracție de lucrurile secundare și să ne concentrăm asupra esențialului. Este o metodă la care toată lumea recurge în fiecare zi, fără să știe, și de mai multe ori. La ce vă gândiți când priviți cerul?? Atmosfera este formată din straturi alternante de gaze sau numai cuvântul „cer” ne vine în minte? Creierul elimină detaliile inutile prin generalizare, nu transmite detalii, ci oferă informații prelucrate prin obiectivare, conceptualizare imagini și obiectivare.

Dacă ne vine în minte expresia „nori”, apare o structură complexă. În acest caz, creierul nu doar a generalizat, ci a concretizat descrierea fenomenului. Este un proces natural pentru el, care nu necesită energie. În schimb, tipul concret de gândire este condiționat de considerații logice, operează exclusiv cu fapte, exclude alte versiuni.

Abstracțiuni de ordin înalt

Exemplele de cer demonstrează o abstractizare tipică de la percepția proprietăților irelevante și fixarea doar a caracteristicilor semnificative. Conceptul are două semnificații care se suprapun: definirea procesului și formarea conceptului abstract. Acest lucru ne permite să privim evenimentele din diferite unghiuri într-un mod semnificativ, să găsim soluții și idei neconvenționale. Șmecheriile lui Winnie the Pooh în timp ce încerca să scoată miere dintr-un copac gol sunt o ilustrare.

Categoria de gândire este legată de logica formală și de matematică. Dacă oamenii nu ar fi putut gândi în mod cuprinzător și nu ar fi putut folosi imagini simbolice, nu ar fi fost capabili să creeze capodopere în artă sau să conceapă litere și numere. Calculul matematic pas cu pas în minte este posibil doar după ce te joci cu imagini. Compunerea și rezumarea unor semne concrete a devenit un instrument de transmitere a informațiilor concrete, descriptive și numerice.

Și generalizează nu numai despre obiecte, ci și despre abstracțiuni. Ele sunt folosite în științele de bază și exacte pentru a descrie definiții și modele complexe. Pentru a explica un eveniment/entitate, o persoană recurge la analogii și metafore.Nu degeaba AM este asociat cu dialogul interior și elocvența. Cuvinte:

1. reflectă percepții și semnificații subiective;

2. ajută la construirea unor povești logice;

3. dau formă și acțiune imaginilor.

Creierul trece prin mai multe etape de la o simplă abstracțiune la o formă superioară, iar uneori explicația se dovedește a fi greu de înțeles. Acesta este unul dintre motivele pentru care este dificil să asculți cursuri de filosofie.

Tipuri de forme de conștiință

În psihologie, categoria este sistematizată în 6 grupe cu definiții condiționate. În funcție de scopul urmărit, există o formă substanțială și una formală. Prima presupune evidențierea particularului prin general, ca în exemplul cerului. Al doilea este mai complex și mai clarificator, ca în cazul norilor.Formală evidențiază într-o descriere detalii care nu există în sine (culoare); servește ca bază de reflecție. Acesta include:

1. O viziune idealizantă. Încercarea de a încadra fenomenele și evenimentele în standarde: „siluetă perfectă”, „stil impecabil”, „produs ecologic pur.

2. Izolatoare sau analitică, cu abstracție de caracteristici și identificare.

3. Primitiv-senzoriale pentru a selecta informații secundare.

4. Constructivizarea pentru a da contururi și forme clare lucrurilor abstracte.

5. generalizarea, care face posibilă judecarea unui subiect/fenomen prin caracteristicile sale.

Un loc aparte îl ocupă abstractizarea infinitului real, pentru că acesta nu poate fi observat. Este o noțiune abstractă de raționament speculativ pentru a crea o imagine holistică, pentru a explica ideea de infinitate și de incompletitudine a evoluției.

Care este scopul unui AM?

În artă există conceptul de „pictură abstractă”. Subiectele sunt departe de a fi imagini realiste. Prin culoare, formă, mișcarea subiectului, picturile evocă emoție, un sentiment de completitudine în compoziție. Parcele, scenarii teatrale, jocurile pot fi abstracte. Vizualizarea și gândirea sunt necesare pentru designeri, pentru persoanele din alte profesii care lucrează cu obiecte în spațiu.

1. Un inginer sau un arhitect vizualizează mai întâi un obiect, apoi elaborează un desen.

2. Geofizicianul poate vedea clar cum se formează scoarța terestră.

3. Neurochirurgul folosește vizualizarea pentru a modela etapele operației și pentru a oferi o predicție generală.

Nimeni nu știe exact cum arată planetele. Pe baza imaginației scriitorilor, a informațiilor astronomice și generalizate din spațiu, oamenii creează imagini de poveste. Nu trebuie să atingi gheața ca să știi cât de rece este. Fiecare experiență se referă la o formă de gândire abstractă.

Instrumentele de învățare

Mintea are la dispoziție o sumedenie de informații provenite din miros, atingere, auz, senzații tactile, studiul disciplinelor. Creierul o procesează și o stochează sub formă de „fișiere” sau clustere pe care se bazează abstracțiunile. Pe baza noțiunilor, judecăților, inferențelor, ele ajută la conceptualizarea realității.Alte metode sunt folosite pentru a obține cunoștințe aprofundate despre subiect.

1. Analiză. Este o divizare condiționată a unui obiect de studiu în părți cu investigarea locală a componentelor.

2. Sinteza – procesul invers de integrare a părților într-un întreg pentru a forma o imagine.

3. Sistematizare – atribuirea conceptelor/proprietăților/atributaților în clase.

4. Analiza comparativă sau comparativă pentru a identifica diferențele și asemănările.

5. Analogia cu un transfer de proprietăți către un obiect comparativ.

Forme de gândire speculativă

Conceptul

Rezultatul verbalizat al unei analize logice a căutării proprietăților și caracteristicilor comune ale unor obiecte similare. Ele pot fi diferite ca scop, dar aparțin aceluiași grup: duplex, cabană, casă de oraș. Mașinile sunt de dimensiuni diferite, dar au caracteristici comune de proiectare. Atunci când conceptele se suprapun, apare o situație contextuală. Un exemplu de suprapunere a părților conceptuale: copii care joacă volei; copii care joacă fotbal.

Judecata

Este o afirmație adevărată/falsa, simplă/complexă despre un obiect și relațiile dintre caracteristici. Adevărul este important pentru a utiliza informațiile pentru gândire și pentru operațiile logice. Determinați diferența dintre „Păsările cântă” și „Păsările cântă pentru că se încălzește”. Ambele fraze sunt adevărate, dar cea de-a doua este mai specifică și mai elaborată.

Inferență

Un mod de a obține cunoștințe din fapte cunoscute. Dacă există două judecăți, folosiți silogisme. De exemplu: mașinile sunt mașini; mașinile au nevoie de combustibil pentru a funcționa. Concluzie: Toate mașinile funcționează cu combustibil. O persoană poate învăța informații în mod indirect, făcând inferențe inductive și deductive din ipoteze. Structurile logice au cadre clare care exclud erorile și ajută la structurarea informațiilor.

Abstracție

Nu există nicio relație cu obiectul. Exemplu Apple. „Un fruct este pe masă, dar nu l-am pus eu acolo. În afară de mine, mai este o persoană aici. Așa că asta e treaba lui.”. Inferențele sunt trase din acțiunile unui alt personaj prin deducție simplă. În acest caz, mărul este obiectul atenției pentru obținerea de informații în mod abstract.

Generalizare

Permite abstractizare și lipsa necesității de a se concentra asupra unor fapte neimportante la obținerea de noi cunoștințe. Nu contează când și cu ce mână persoana a pus mărul. Generalizarea faptelor ajută la eliminarea informațiilor irelevante într-o sarcină în mai multe etape care nu au sens în context.

Etapele formării gândirii

Copiii sunt în mod constant imersați într-o lume imaginară. Creează jocuri de rol, vorbesc cu jucăriile, inventează povești pe parcurs. gândirea abstractă începe să se dezvolte în mod activ la sugari încă de la vârsta de trei ani, dar primele încercări apar atunci când încep să perceapă imagini vizuale și să discearnă vocea mamei. Neurofiziologii au descoperit că zonele creierului responsabile pentru vizualizare și gândire spațială sunt activate la vârsta de 4 luni și ating vârful la vârsta de 15 ani.Psihologii disting 3 etape:

1. Direct. Creierul percepe inițial informații concrete. Bebelușii răspund la o sticlă de lapte, jucării luminoase, mami.

2. Figurativ. Apariția primelor imagini stimulează imaginația. Copilul învață să compare, să generalizeze și să sistematizeze informațiile.

3. Rezumat. Intrând în următoarea etapă de dezvoltare, pe baza propriei înțelegeri, se ajunge la o gândire mai amplă. Pe baza raționamentului ipotetic și a gândirii conceptuale, reprezentările concret-imaginative își creează imagini ale lumii.

Cum se dezvoltă procesul de gândire?

Au fost elaborate programe speciale pentru dezvoltarea gândirii vizual-spațiale. Părinții își pot ajuta copiii sugerând exerciții de imaginație și logică. La o vârstă fragedă, desenul, construirea de blocuri, jocurile educaționale și inventarea de povești sunt suficiente. La această vârstă este important să vă învățați copilul să formeze propoziții extinse.Înainte de școală împreună:

1. Rezolvă puzzle-urile;

2. Uitați-vă la iluziile optice;

3. Improvizați cu jocuri de rol;

4. pune pe piesele de acasă;

5. Implică-ți copilul în arte și meserii.

Joacă-te cu cuvintele. Metaforele și comparațiile stimulează dezvoltarea mentală. Invitați-vă copilul să numească lucrurile în mod diferit. Căutați asocieri care întăresc legăturile dintre concepte și obiecte, construiți lanțuri lungi: acasă → căldură → familie → bucurie → mama și tata.

Organizați teatru de umbre. Aprindeți o lampă pe un perete și arătați figuri în umbra care se proiectează. Roagă-ți copilul să ghicească personajele și să comenteze. Decupați contururi de animale din hârtie și propuneți să căutați personaje cunoscute. La școală, o inteligență cognitivă bine dezvoltată va ajuta la geometrie și științe, precum și la gândirea în afara cutiei.

Activități pentru părinți

Părinții se pot antrena pentru a-și extinde gama mentală și creativitatea. Tehnicile mentale pot ajuta. Închide ochii și gândește-te la oamenii cu care ai vorbit astăzi. Reproducerea detaliilor vestimentare, a gesturilor și a expresiilor faciale. Imaginați-vă diferite emoții și atribuiți-le obiectelor. Rezolvă probleme logice cu dificultate crescândă și notează mișcările. Acest lucru va exclude coincidențele și presupunerile.

Verificarea nivelului de dezvoltare a AM nu este dificilă. Există o serie de teste psihologice-intelectuale: IQ-ul Eisenk, abstract-verbal, care evaluează rezultatele unei conversații cu o persoană. Viteza proceselor de gândire este testată prin rezolvarea unor probleme logice.