...

Cum să controlezi frica – Psihologii practicieni

Frica este inerentă tuturor, indiferent de vârstă și sex.

Frica este o stare emoțională care reflectă un răspuns biologic defensiv la oameni sau animale atunci când aceștia se confruntă cu pericole reale sau percepute pentru sănătatea și bunăstarea lor. Frica apare ca răspuns la o amenințare specifică și se manifestă prin schimbările necesare pentru a mobiliza corpul tău. Acest mecanism este legat de instinctul de autoconservare și a avut inițial o funcție de protecție – a ajutat omul primitiv să supraviețuiască.

Cum pot sociofobii și antropofobii să nu se teamă de oameni?

La nivel fiziologic, frica se exprimă prin

  1. Tensiune arterială ridicată;
  2. Un ritm cardiac ridicat;
  3. Tonus muscular;
  4. o secreție activă de suc gastric.

La o persoană speriată, există o schimbare caracteristică a expresiei faciale: ochi rotunjiți, mari, gură deschisă, sprâncene drepte, riduri orizontale ale frunții.

Cea mai evidentă va fi o schimbare de comportament:

  • Este cauzată de stupoare, inerție sau, dimpotrivă, imobilitate și salt;
  • distragere a atenției.

Fiecare dintre noi are propria listă individuală de temeri. La unele persoane, frica de durere sau de moarte este în capul listei. Frica de a-ți supăra șeful sau de a fi dezbrăcat pe stradă este unul dintre cele mai periculoase lucruri din lume.

Frica poate fi naturală, de ex.. care pun în pericol viața: frica de foc, de fenomene atmosferice, de animale de pradă și insecte otrăvitoare.

Social – teama de a pierde statutul social (teama de a vorbi în public, de responsabilitate, de a fi judecat). Acest tip de frică este mai frecvent și mai tulburător. Să devii victima unui dezastru natural sau să te întâlnești cu un animal sălbatic nu este riscant, dar șansa de a fi mustrat de șeful tău este destul de mare. Această ierarhie se schimbă doar atunci când o persoană este expusă la condiții extreme (de exemplu, războiul). Apoi, temerile animale, biologice, fac loc temerilor sociale.

Temerile interne sunt un produs al conștiinței (de exemplu, frica de fantome sau frica de viitor).

Cum se deosebește frica de anxietate

Tabloul nu ar fi complet dacă nu am menționa o emoție similară – anxietatea. Deși nu toți cercetătorii o identifică ca fiind o emoție separată, cel mai adesea anxietatea și frica sunt distinse ca două stări diferite. Anxietatea în psihologie se referă la temerile legate de proiecția în viitor. Apare atunci când o persoană se confruntă cu un semnal de pericol incert, necunoscut, adesea nerecunoscut – se poate întâmpla ca o persoană să nu poată identifica sursa de anxietate. Apare cu mult înainte de apariția pericolului și este asociată mai degrabă cu anticiparea. Frica are întotdeauna un obiect concret – un câine, un șef furios etc.. Frica tinde să fie declanșată de experiențe traumatice din trecut, iar anxietatea de incertitudinea cu privire la viitor. Reacțiile corporale ale acestor emoții sunt, de asemenea, diferite: anxietatea excită corpul, dar frica este adesea paralizantă și constrângătoare.

Cum poate fi utilă frica?

În preistorie, frica era o salvare pentru că declanșa un răspuns de „luptă sau fugă” și ne dădea o șansă de supraviețuire. Astăzi, rar întâlnim animale sălbatice în drumul nostru spre serviciu, dar frica și anxietatea încă trăiesc în noi și ne împiedică adesea să ducem o viață împlinită. La prima vedere, se pare că omul modern ar trăi mult mai bine fără această emoție. Dar frica are și funcții utile, care rămân relevante în realitatea de astăzi.

  1. Deși viața în secolul XXI a devenit mult mai liniștită și mai sigură,dar niciunul dintre noi nu este imun la situații extreme.În caz de urgență, frica pune toate sistemele corpului în alertă maximă. Se știe de mult timp că eliberarea bruscă de adrenalină într-un moment de pericol a făcut ca o persoană să afișeze miracole de forță fizică și de rezistență, cum ar fi cățărarea pe un copac cu trunchiul neted, săritul unui șanț imens sau ridicarea a ceva foarte greu…. În plus, atunci când ne este frică, toate simțurile noastre se intensifică, iar acest lucru, de asemenea, poate fi salvator în anumite situații.

  2. Frica ajută la reglarea vieții sociale– Înăbușă agresivitatea și îi ajută pe oameni să respecte legea (teama de pedeapsă).

  3. Din cauza fricii, nu călcăm pe aceeași greblă, ca să spunem așa, frica ne ajută să ne amintim mai bine situațiile periculoase și să le evităm în viitor.

  4. Frica ajută la alegerea unei strategii comportamentale corecteAtunci când nu se poate face o alegere rațională din cauza lipsei de informații sau de timp de reflecție.

  5. Prezența fricii într-o anumită zonă poate indica faptul că există o sursă a dezvoltării noastre. Depășirea acestei temeri înseamnă să treci la nivelul următor.

Cum funcționează frica

Cum pot sociopații și antropofobii să nu se teamă de oameni?

Dar toate aceste aspecte pozitive ale fricii nu pot să cântărească mai mult decâtdaunele pe care ni le provoacă.

  1. Frica inhibă toate formele de activitate socială și face ca o persoană să se simtă foarte inconfortabil.

  2. Poate duce la boli psihosomatice: boli cardiace psihogene, hipertensiune arterială, probleme gastrointestinale etc..

  3. Frica provoacă tensiune și rigiditate; persoana se simte nesigură, ceea ce duce la o lipsă de împlinire.

  4. O persoană aflată într-o stare de teamă este ușor de manipulat.

O persoană speriată care experimentează această afecțiune pentru o perioadă lungă de timp poate avea următoarele caracteristici cognitive.

  1. Percepția propriilor noastre procese fiziologice se schimbă: atenția se concentrează asupra sentimentelor interne care indică frica. De cele mai multe ori, bătăi rapide ale inimii și dificultăți de respirație. Individul se concentrează asupra experienței fizice a fricii, iar acest lucru nu face decât să înrăutățească simptomele: inima îi bate mai repede și respiră mai greu.

  2. Omul exagerează pericolul, un eveniment neutru și consecințele sale capătă proporții catastrofale.

  3. Memoria funcționează diferit – evenimentele plăcute sunt slab reținute. Dar temerile amenințătoare sunt bine ancorate în memorie.

Situația este înrăutățită de faptul că, adesea, nu avem de-a face cu o amenințare reală, ci cu una imaginară – de fapt, situația sau obiectul înfricoșător nu este periculos. Frica devine un companion constant al vieții, devine compulsivă. De aceea este important să se facă distincția între frica normală, adaptivă și frica patologică.

Frica normală, naturală

Este firesc să simțim frică: atunci când există un pericol, instinctul de supraviețuire intervine și declanșează reacția de frică.

O astfel de frică este de scurtă durată și poate fi considerată constructivă, datorită naturii sale protectoare de a supraviețui într-o situație extremă.

Frica patologică

Dacă frica depășește reacția obișnuită la pericol, devenind compulsivă și însoțind persoana pe tot parcursul vieții, vorbim de o tulburare nevrotică. intensitatea și durata stimulului nu este însoțită de o reacție exagerată.

Clasificarea internațională a bolilor (ICD-10) descrie cele 10 forme principale de frică patologică. Printre acestea se numără fobiile și atacurile de panică, când o persoană este brusc cuprinsă de un atac de panică fără a putea identifica o sursă specifică de panică. Afectată de sentimentul că ceva teribil este pe cale să se întâmple sau că este pe cale să moară, o persoană începe să se sufoce, se simte amețită, are bătăi puternice ale inimii și tremură.

Frica rațională, care apare ca răspuns la un pericol real, nu are nevoie de psihoterapie sau de orice altă intervenție.

Dar dacă cineva este chinuit de temeri intruzive care îl împiedică să meargă înainte, îi rețin cariera și viața personală sau împiedică în orice alt mod o viață împlinită și fericită, merită să apeleze la tehnici de autoajutorare sau să consulte un profesionist.

Ce va ajuta

Temerile intruzive și anxietatea sunt de mult timp un subiect de studiu pentru psihologi. Deci, există mai multe metode de a le face față. Unele sunt cel mai bine încercate doar sub supravegherea unui terapeut experimentat, altele pot fi practicate pe cont propriu.

Ce metode puteți folosi pe cont propriu

Bărbați pe femei: 12 sfaturi utile de la un psiholog

Mecanismul fricii se bazează pe un răspuns emoțional, Este conceput pentru a opri partea din noi care gândește, atunci când nu avem timp să gândim. În consecință, o revenire la raționalitate vă poate ajuta să faceți față fricii compulsive. Așadar, o metodă de abordare a fricilor este terapia rațională.

  1. În primul rând, evaluați realitatea amenințării. De exemplu, dacă vă este frică să muriți de la un fulger, uitați-vă la statistici – cât de des se întâmplă astfel de accidente.
  2. Profită de teoria relativității – amintește-ți că totul este relativ și compară-ți frica cu ceea ce ar putea amenința, de exemplu, un soldat de pe front.
  3. Imaginează-ți că cele mai mari temeri ale tale s-au adeverit și încearcă să te obișnuiești cu ele din punct de vedere mental. Acum, redați treptat situația – faceți pași care să facă situația cea mai proastă puțin mai puțin deprimantă.

Metoda Sedona. Constă în a lucra la 5 întrebări legate de emoția pe care vrei să înveți să o controlezi. Dar înainte de a-i întreba, faceți următoarele:

  1. evaluați pe o scară de la 0 la 10 cum vă simțiți;
  2. strângeți în pumn ceva la care puteți da drumul, de exemplu o minge, un pix etc..;
  3. imaginează-ți că obiectul reprezintă simbolic frica ta.

Apoi puteți pune întrebări:

  1. Ce simt în acest moment??

  2. Pot să accept sentimentul?

  3. Pot să renunț la acest sentiment??

  4. Vreau să renunț la acest sentiment??

  5. Când am renunțat la acest sentiment?

După ce răspunzi la toate aceste întrebări, desface pumnul și dă drumul la ceea ce țineai în mână. Imaginați-vă că, odată cu obiectul, dispare și sentimentul pe care l-ați avut.

Pe o scară de la 0 la 10, care ar fi frica ta?. Repetați procedura până când intensitatea emoției scade la „0”. Răspunsurile pot varia de fiecare dată.

În psihoterapie, se folosesc următoarele metode

  1. Învățarea modului de a-și controla și regla starea emoțională.

  2. Tehnică cognitivă pentru a lucra prin intermediul temerilor. Implică schimbarea percepției unei persoane asupra obiectelor care inspiră teamă – insecte, înălțimi, vorbitul în public… reacțiile sunt apoi reformate de la negativ la neutru.

  3. Desensibilizarea sistematică este una dintre cele mai eficiente metode de tratare a fricilor și fobiilor compulsive. În această metodă, ne confruntăm cu obiectul fricii, dar într-un mediu sigur. Treptat, dacă vă confruntați în mod repetat cu o situație cu un stimul de frică, veți reacționa calm… Joseph Wolpe (1952) a început să folosească această metodă ca fiind cea mai potrivită pentru tratarea fobiilor și a temerilor sociale (de exemplu, anxietatea de examen).

Surse:

Artem Fedorov, Elena Kushch, „Lucrul cu temerile. Cele mai fiabile tehnici”

„Psihologia fricii” a lui Shcherbatykh

Ilyin „The Psychology of Fear”

Evaluează articolul
( Nu există încă evaluări )
Adelin Rahaianu

Salutare tuturor! Sunt Adelin Rahaianu, și sunt încântat să împărtășesc pasiunea mea pentru repararea și instalarea echipamentelor cu voi. În calitate de autor pe acest site, sunt ghidat de dragostea mea pentru tehnologie și dorința de a ajuta ceilalți să înțeleagă și să rezolve problemele legate de echipamentele lor.

Comments: 1
  1. Razvan Predescu

    Cum putem să înfruntăm și să gestionăm frica noastră? Există anumite tehnici sau strategii recomandate de psihologii practicieni pentru a controla această emoție? Aș dori să învăț cum să depășesc temerile și să mă simt mai încrezător în situațiile unde frica îmi afectează viața. Vă rog să împărtășiți sfaturi sau resurse care ar putea ajuta în această direcție. Mulțumesc anticipat!

    Răspunde
Adauga comentarii

;-) :| :x :twisted: :smile: :shock: :sad: :roll: :razz: :oops: :o :mrgreen: :lol: :idea: :grin: :evil: :cry: :cool: :arrow: :???: :?: :!: