Mai mult de 3000 de ani de istorie a meditației. Originar din adâncurile budismului și hinduismului, a servit în primul rând ca un instrument spiritual pentru a ajuta pe cineva să își limpezească mintea și să atingă iluminarea interioară.
Practica meditativă modernă folosită în Occident este departe de un context religios. Se folosește pentru a elibera stresul, tensiunea nervoasă și pentru a obține o stare de relaxare.
Datorăm această meditație seculară lui John Kabat-Zinn, printre alții, care, după ani de studiu al practicilor spirituale budiste, a decis să folosească meditația ca bază pentru un program de reducere a stresului. El a eliminat tot ceea ce este religios din practica meditației și a făcut din ea principalul instrument de lucru psihoterapeutic cu persoanele predispuse la reacții de stres și anxietate crescută. Această variantă de meditație a primit un nume alternativ – practica mindfulness. În prezent, este cea mai populară formă de meditație non-religioasă.
Oamenii de știință și-au îndreptat atenția către meditație în urmă cu mai bine de 50 de ani. Încă în anii 70 ai secolului trecut, datorită cardiologului Herbert Benson de la Harvard Medical School (Kabat-Zinn a lucrat și el acolo) se știa despre influența meditației asupra ritmului cardiac, a ritmului respirator și a metabolismului. De atunci, interesul comunității științifice pentru acest subiect nu a scăzut și a atins un nivel maxim în ultimii 15 ani.
Practicile meditative devin din ce în ce mai populare în ultima vreme.
Există dovezi științifice care susțin beneficiile meditației. Cea mai mare parte se bazează pe date fiabile obținute prin scanări cerebrale RMN și encefalografie.
Efectul meditației este legat de faptul că creierul uman are neuroplasticitate, adică.. se poate schimba sub anumite influențe. Exact genul de efect puternic care schimbă structura fizică a creierului este meditația. Prin practică regulată, se pot obține schimbări semnificative în viața și percepția asupra vieții.
Fericire
Oamenii de știință sunt convinși că activitatea neuronală din centrele responsabile de experimentarea fericirii este crescută prin meditație. La cei care au practicat meditația ani de zile, o îmbunătățire de 700% până la 800%. În cazul începătorilor, creșterea este de 10 până la 15%. Astfel de efecte au fost observate de cercetători din SUA și Tibet.
Scăderea anxietății
Meditația mindfulness ajută la procesarea experiențelor traumatice asociate cu fricile și ajută pacienții să facă față tulburărilor de anxietate. Aceasta a fost concluzia la care au ajuns oamenii de știință care au realizat studiul din 2019. Ei au descoperit că meditația schimbă modul în care creierul procesează amintirile de frică. Persoanele cu tulburări de anxietate reacționează cu teamă atunci când li se amintește un eveniment traumatic, chiar dacă nu există o amenințare reală. O victimă a unei mușcături de câine, de exemplu, recidivează în această stare de fiecare dată când aude un câine lătrat sau vede un câine apropiindu-se.
Tulburările de anxietate bazate pe amintiri ale unei situații stresante acute sunt adesea tratate prin terapie de expunere. Atunci când o persoană este expusă la un stimul tulburător, dar într-un mediu sigur. Ca urmare, stimulul provocator ar trebui să înceteze să mai fie perceput ca fiind periculos și să provoace teamă. Omul se obișnuiește treptat cu faptul că stimulul în sine nu reprezintă o amenințare.
Meditația mindfulness a fost sugerată ca fiind cadrul optim pentru terapia de expunere, deoarece implică experimentarea momentului prezent cu o minte deschisă, curioasă și inertă.
Antrenamentul de mindfulness (o variantă a meditației) poate îmbunătăți reglarea emoțiilor prin modificarea răspunsurilor neurobiologice. Meditația îi ajută pe oameni să învețe să aibă reacții mai puțin reactive și mai adaptative la stimuli deranjanți. Acest fapt este confirmat de un studiu realizat de oamenii de știință de la Massachusetts General Hospital, cu sediul la Harvard.
Participanții la studiu (42 de persoane) au fost supuși unor scanări IRM ale creierului după un curs de meditație de 8 săptămâni. Cercetătorii au fost interesați de modificările aduse rețelelor neuronale asociate cu atenția și memoria. Cercetătorii au descoperit că schimbările din hipocampus după antrenamentul de mindfulness au fost legate de o capacitate crescută de a rememora momentele de siguranță și, astfel, de a reacționa mai adaptiv – nu reacționează cu frică la stimuli.
De asemenea, meditația ne poate îmbunătăți capacitatea de a ne aminti ocazional această nouă reacție, mai puțin înfricoșătoare, și astfel să ne rupem obiceiul de a ne îngrijora.
Odihnă pentru creier
Din punct de vedere fiziologic, creierul încetează să mai proceseze cantitatea obișnuită de informații în timpul meditației. Ritmul beta (ritm EEG în intervalul 14-30 Hz cu o tensiune de 5-30 µV) este redus, permițându-i să se recupereze. Scanările cerebrale RMN efectuate după o practică de 45 de minute arată o diminuare a activității în zonele creierului responsabile de planificare și de luarea deciziilor. Scăderea activității în alte zone, în special cele legate de procesarea semnalelor externe. Ca urmare, creierul a trecut de la „alertă” la o stare de relaxare. Acestea sunt concluziile unui studiu observațional realizat de oamenii de știință de la Harvard.
Creșterea nivelului de serotonină
În timpul meditației, creierul eliberează în plus serotonină, un neurotransmițător cunoscut sub numele de „hormonul fericirii”. Serotonina este de fapt benefică pentru îmbunătățirea stării de spirit și reducerea simptomelor depresive. Dar excesul său poate provoca anxietate, tristețe sau atacuri de panică. La persoanele cu schizofrenie, poate provoca psihoză.
Conservarea funcțiilor de gândire la bătrânețe
Cercetătorii de la Universitatea din California au ajuns la concluzia că meditația ajută la prevenirea îmbătrânirii creierului. Ei au studiat cantitatea de materie cenușie (care este responsabilă pentru memorie și operațiunile de gândire) la persoanele în vârstă care meditau. Se pare că creierul lor a fost mai bine conservat decât al celor care nu au meditat.
Reducerea simptomelor depresive
Un studiu al unei universități private din Baltimore a confirmat că efectele meditației asupra tulburărilor depresive sunt comparabile cu cele ale antidepresivelor.
Îmbunătățirea bunăstării psihologice
Efectele benefice asupra bunăstării psihologice a unei persoane care meditează în mod regulat timp de cel puțin 8 săptămâni (atât durează programul MBSR – mindf
- Participanților la studiu (42 de persoane) li s-a demonstrat prin scanări RMN că. Scanările au arătat o reducere a volumului de celule din amigdala, care controlează frica, anxietatea și stresul. Și cum au crescut zonele din creier responsabile de gestionarea emoțiilor.
Efectele respective ale meditației au fost observate chiar de către subiecți.
O creștere a concentrării și a atenției
Există dovezi științifice că practicarea meditației îmbunătățește abilitățile cognitive. Deja după două săptămâni de practică, capacitatea de concentrare și de memorare a informațiilor este îmbunătățită cu 16%. Aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de știință din SUA. Un astfel de efect este de înțeles – meditația seculară implică concentrarea asupra unui obiect pentru o perioadă lungă de timp, care poate fi considerată o bună pregătire pentru atenție.
Un leac pentru dependență
În ultimii ani, au apărut un număr tot mai mare de studii care dovedesc în mod concludent efectele pozitive ale meditației asupra persoanelor care suferă de dependență. Efectul cel mai convingător este observat în rândul fumătorilor. De exemplu, doar două săptămâni de practică a meditației au redus numărul de țigări fumate cu 60% în cazul fumătorilor înrăiți. Cei care se implică în practici de mindfulness renunță la fumat chiar mai des decât cei care participă la popularul program american Smoke-Free. Aceste rezultate sunt atribuite faptului că meditația activează zonele creierului responsabile de autocontrol – cortexul prefrontal și cortexul cingular anterior. O scanare a creierului confirmă acest lucru. Deci, chiar și o scurtă practică a meditației îmbunătățește autocontrolul și reduce fumatul. Meditația este, de asemenea, cel mai probabil să aibă un efect atunci când se confruntă cu alte tipuri de dependențe.
Efectul asupra rezultatelor elevilor
Școlarii care au introdus meditația în orarul lor și-au îmbunătățit rezultatele – notele medii au crescut, iar absenteismul școlar a fost redus. Profesorii din aceste școli au raportat mai puține întreruperi în clasă și o îmbunătățire semnificativă a comportamentului copiilor.
Știința confirmă faptul că meditația poate aduce unele beneficii celor care o practică în mod regulat. Nu este o coincidență faptul că giganți precum Google, Apple și Target au făcut ca practicile meditative să facă parte din programul de lucru al angajaților.
Surse:
știri.harvard.edu/gazette/story/2019/10/mindf
- ness-meditație-studiu-studiu-arătă-schimbări-în-răspunsurile-neurale-la-durere-și-frică/
Eileen Luders, Nicolas Cherbuin și Florian Kurth „Forever Young(er): efectele potențiale de combatere a vârstei ale meditației pe termen lung asupra atrofiei materiei cenușii”
/jurnals/jamainternalmedicine/f
- larticle/1809754
Sarah Lazar și colab. „Modificări în concentrația materiei cenușii în trunchiul cerebral în urma unei intervenții bazate pe mindfulness corelează cu o bunăstare psihologică îmbunătățită”.
Ce anume fac aceste 10 explicații științifice să ne înțelegem mai bine beneficiile meditației și cum putem încorpora practica meditației în viața noastră de zi cu zi?
Aceste 10 explicații științifice ne arată cum meditația poate reduce stresul, crește concentrația și îmbunătățește sănătatea mentală și fizică. Prin practicarea regulată a meditației putem îmbunătăți starea noastră de bine, reducând anxietatea și depresia, îmbunătățind calitatea somnului și creșterea nivelului de fericire. Pentru a încorpora meditația în viața noastră de zi cu zi, putem începe cu sesiuni scurte de 5-10 minute zilnic, găsind un loc liniștit și confortabil pentru a medita. Este important să ne facem timp pentru această practică și să fim consecvenți pentru a observa beneficiile pe termen lung.
Este meditația doar o activitate spirituală sau există şi o bază științifică? Am citit despre beneficiile meditației, despre reducerea nivelului de stres sau îmbunătățirea concentrării, dar există vreo explicație științifică în spatele acestor efecte? De ce meditația are astfel de impact pozitiv asupra corpului și minții noastre?