Cum să nu-ți mai faci griji și să începi să trăiești

În urmă cu mai bine de 70 de ani, Dale Carnegie, conferențiar și vorbitor motivațional american, a publicat cartea „Cum să nu-ți mai faci griji și să începi să trăiești” – a fondat cursuri de autodezvoltare, de abilități de comunicare eficientă. După el a urmat dezvoltarea intensivă a unei teorii a comunicării și a unui sistem de pregătire practică care să ajute la realizarea de sine și la succes.

Sfaturi din secolul trecut

Cu siguranță că multe dintre prescripțiile lui Carnegie sau ale altor psihologi din secolul trecut sunt acum doar hilare, dar au devenit baza fundamentală pentru cei preocupați de gândire și de încercarea de a schimba comportamentul.

Noțiunea sa relativ inofensivă de anxietate s-a transformat treptat în tulburare anxios-depresivă, care este cea mai frecventă tulburare psihică. Carnegie habar nu avea cât de mult va crește încărcătura psiho-fiziologică a individului, în ciuda suportului tehnic total. Odată cu creșterea prosperității crește și numărul nevrozelor, psihozelor și al altor boli.

Adevărul este că temerile naturale simple, de exemplu cele legate de lipsa de adăpost sau de malnutriție, înlocuiesc treptat preocupări complet noi, care nu sunt naturale pentru natura umană. Concurența și cultura corporatistă necesită implementarea unor modele de comportament radical noi, în care meritele și realizările individuale au o putere redusă sau chiar inexistentă de a modifica statutul social și poziția materială a unei persoane.

Diviziunea de clasă a societății a devenit mai complexă, mediată, este dificil pentru o persoană să înțeleagă cerințele reale, standardele de educație și o carieră de succes se schimbă rapid. Există o impunere activă a stereotipurilor valide din punct de vedere social, în care cineva devine deosebit de dependent de opinia publică și de comparația constantă, participând la clasamente nespuse.

Autocontrol și obiceiuri de înlocuire

Carnegie credea că autocontrolul constant și aderarea la anumite obiceiuri ar ajuta la eliminarea anxietății și a fricii. „O viață confortabilă merită lupta. Dacă ții la viața ta, învață să-ți păstrezi liniștea sufletească.

Există aici o eroare metodologică: mulți psihologi percep biografia unei persoane ca pe o succesiune de stări discrete, discrete, care pot fi „neutralizate”, pe rând, de influențele negative ale mediului înconjurător.

Dar viața umană și psihicul uman sunt fenomene complexe, multistratificate, în care nu se poate ajunge la un echilibru perfect după care să poți expira, să te relaxezi și să „te bucuri”. Prin urmare, o persoană trebuie să aibă abilitățile de autoreglare, angajată în mod constant în reflecție și introspecție.

1. Pregătirea pentru apocalipsă– Cu toții avem cazanele noastre în iad, ne prăjim pe focul îndoielilor și al dezamăgirilor. Dacă lupta în această direcție este inutilă, este necesar fie să se schimbe armele, fie să se caute un nou inamic. Capacitatea de a accepta un scenariu negativ, nedorit, arată un psihic matur, stabil.

2. Actualizarea momentului actual, Distanțarea de problemele trecute și viitoare. Cea mai bună pregătire pentru viitor este să îndeplinești bine sarcinile de astăzi. De obicei, oamenii petrec mult timp reflectând asupra nemulțumirilor sau greșelilor din trecut, încercând să prezică situația, în loc să se ocupe de afacerile curente și să se bucure de fiecare zi prezentată.

3. Un moment de reflecție și un moment de emoție– Este cel mai ușor să pui toate problemele în domeniul emoțional și să nu te angajezi în fapte. „Nu am prea mulți bani pentru că guvernul este lacom, mi-a luat totul” sună mai puțin convingător decât „Pot să-mi cresc veniturile dacă nu-mi mai cheltui necontrolat salariul și-mi găsesc un nou loc de muncă”.

4. Concretizarea, formularea problemei– o etapă logică esențială în procesul decizional. Găsiți un motiv real de îngrijorare. În loc să te gândești „sunt un eșec”, gândește-te „cum pot să-mi îmbunătățesc performanța”?.

5. Confruntarea cu obstacole reale– Când oamenii se tem de problemele reale, încep să inventeze diverse motive pentru a scăpa de sarcină. De exemplu, o persoană își face griji că nu va putea obține un loc de muncă bun. În loc să îmbunătățească cunoștințele și abilitățile, începe să vorbească despre o ordine mondială nedreaptă și despre concurență neloială.

6. Viteze și frâne diferite– Ritmul vieții ne spune când trebuie să accelerăm sau să încetinim, dar oamenii tind să își petreacă cea mai mare parte a vieții în anabioză, optând pentru moduri de existență confortabile, dovedite… Încercați lucruri noi, explorați opțiuni și moduri de viață alternative. Comunicați mai mult, păstrați contactele vechi.

Ce s-a schimbat?

Psihologia modernă pătrunde din ce în ce mai mult în labirintul sufletului uman și al relațiilor interpersonale, apărând numeroase concepte și sisteme de formare. La prima vedere, se poate părea că recomandările antrenorilor și psihologilor sunt egocentrice.

Ei îți spun cât de important este să îți evidențiezi propria dominație și să limitezi pretențiile celor din jur, dar aceste sfaturi „universale” funcționează în ambele sensuri. Societatea devine din ce în ce mai fragmentată, fiecare fiind blocat în propriile interese și preferințe. Iată o listă a celor mai populare și de succes publicații:

1. Allen Carr, „O modalitate ușoară de a trăi fără anxietate și îngrijorare;

2. Regulile succesului de Jack Canfield;

3. Stuart Geddes’ The Restless Man;

4. Brian Robinson „Opriți oboseala, porniți viața”;

5. Richard Templar „Regulile vieții. Cum să reușești și să fii fericit”;

6. Planeta nervilor a lui Matt Hague. Cum să trăim într-o lume a panicii înfloritoare”;

7. Jill Hasson, Finding Assertiveness. Ce înseamnă să fii asertiv”;

8. Bridget Schulte, „Nu am timp pentru asta! Găsirea timpului liber într-o eră a presiunii generale a timpului”;

9. Vitaly Bogdanovici, „Echilibru. Cum să echilibrezi corpul și sufletul”;

10. Boris Litvak „7 pași pentru o stimă de sine stabilă”.

Desigur, cărțile moderne despre autoreglementare spun o poveste mai științifică, bazată pe dovezi. Acestea arată factorii care stau la baza anxietății și a îngrijorării:

1. tulburări hormonale,Metabolism necorespunzător;

2. a problemei părinților,Presiunea din partea părinților sau a mentorilor;

3. Condiții stresanteObțineți o formare și un loc de muncă;

4. Situații globale instabile, Accelerarea ritmului de viață, schimbări rapide în echipamentele tehnice și condițiile de viață.

Pierderea atitudinilor și valorilor, stratificarea socială care duce la creșterea tensiunii, mai multă agresivitate și violență, redistribuirea forțată a veniturilor.

Să ne spună cum să ne trăim viața

În legătură cu problemele individuale și societale menționate mai sus, rolul psihoterapiei și al psiho-corecturii a crescut considerabil; psihologii devin o unitate de personal în multe organizații și companii.

Lucrul important este !Autotratamentul duce la o formă cronică de boală și la multe recidive, Psihicul, la fel ca și corpul, necesită prevenire și tratament în timp util. Autodiagnoza și autoterapia inadecvată, regimurile de tratament din surse de pe internet pot agrava problema și pot duce la forme severe de depresie, tulburare bipolară. Avem câteva linii directoare fundamentale pentru a vă ajuta să vă descurcați și să vă reduceți nivelul de anxietate:

1. Determinați un nivel normal de „anxietate” și „indiferență. Acesta este cel mai confortabil echilibru între inacțiune și rezistență activă. Stabilirea unui venit adecvat, găsirea celei mai bune situații posibile de angajare fără o presiune psiho-fiziologică excesivă.

2. Faceți un „audit al relațiilor”. Adesea, simplul fapt de a limita contactele nedorite, chiar și cu rudele apropiate, face minuni. La urma urmei, avem încredere în ei în mod implicit și nu observăm cum ne îndoctrinează cu vinovăție și responsabilitate inutile și ne implică în conflictele lor.

3. Stabiliți-vă prioritățile și domeniile de interes.Nu trebuie să dovedești nimic, nu trebuie să dai socoteală nimănui, nimeni nu ți-a promis un milionar sau un blogger genial. Dreptul dumneavoastră de a vă gestiona timpul așa cum considerați că este necesar. După cum spune proverbul, dacă nu o fac eu, nu este planificată.

4. Documentați toate schimbările comportamentale și mentale.Țineți un jurnal, notați gândurile tulburătoare și comportamentele „ciudate” pentru a le analiza mai ușor.

5. Comunicați în forumuri și locuri de întâlnire.Nu-ți fie teamă să „prinzi” și să înnebunești complet. În acest fel puteți recunoaște și formula problema și găsi soluții.

6. Vorbiți în timp util cu un psiholog sau psihoterapeut. În societatea modernă, a fi „nebun” sau „nevrotic” nu este un diagnostic rușinos. Dimpotrivă, există un larg interes pentru problemele de adaptare personală și socială.

„Întârziat la ultimul zbor” – oamenii au adesea impresia că ratează momente importante din viață, biografiile altora par întotdeauna mai luminoase și mai împlinite. Dar aceasta este o iluzie – cele mai puternice, cele mai interesante experiențe și sentimente nu vin dintr-o schimbare de locație sau o activitate extremă, ci dintr-o comunicare reală, autentică, participarea la proiecte utile sau creative.